Cand eram mica, colindul era o placere si o aventura in acelasi timp. Toate portile erau larg deschise si era multa voie buna, dar in ziua de astazi craciunul numai e cum era.... toate portile sunt inchise cu cheia, colindul a ajuns o afacere facuta de majoritatea tiganilor, cozonacii care trebuia sa miroasa in cuptoarele fiecarei case acum stau frumos in vitrinele brutariilor si bucuria diminetii de craciun a disparut demult....
In ultimii ani nu m-am putut bucura de aceasta sarbatoare, iar in ultimii doi ani am trait mai degraba stresuil dinainte de sarbatori... Probabil ca este un proces in maturizare, probabil ca asta este defapt craciunul, probabil ca a venit si randul meu ca sa fac celor dragi un craciun frumos, asa cum am avut eu parte odata...
