3 iunie 2010

Este liniste...

In fiecare noapte stau in fata calculatorului si sorb din sticla de cola pana in zori cand vine iubitul meu de la lucru ca sa ma ia in brate ca sa pot adormi linistita.

Citesc multe bloguri si de cele mai multe ori dau de cate un blog cu postari atat de siropoase, incat la a doua propozitie kilometrica si plina de sirop, imi vine sa inchid pagina. Cel mai des intalnit subiect este iubirea, toata lumea tanjeste dupa iubire, toti se cred mari poeti, dar pana si ei se pierd in cuvinte. Nu am sa inteleg niciodata acesti artisti anonimi, acesti oameni tristi care doar sufera si scriu...

Eu am scris intr-o perioada foarte multe poezii, dar brusc si dintr-o data m-am oprit. Nu va imaginati ca scriam cine stie ce poezii fantastice, dar din pacate nevoia de a scrie in continuare a ramas. Asta ar fi unul din motivele pentru care scriu in acest blog.

Astazi ma simt altfel. Probabil pentru ca se apropie ziua mea, nu ca as fii trista ca s-a mai scurs un an din viata, dar mereu de la 1 iunie incepe numaratoarea inversa, iar cand vine acea zii nu fac nimic altceva decat sa trag dintr-o tigara roz cu filtru auriu si sa ma pierd undeva in spatiu...

Retraiesc un sentiment de acum un an, doar ca de data aceasta nu exista reprosuri, tristeti si tensiuni. Oamenii de atunci, sunt acum doar o amintire si este atata liniste. Demult nu am mai simtit atata pace interioara. Ma simt goala pe dinauntru, deprimata, dar in acelasi timp linistea din mine, ma face fericita... Sunt doar eu si melodia mea, iar totul in jurul meu se pierde in ceata.

18 comentarii:

  1. Hai sa iti povestesc si eu cum a fost ziua mea, acum citeva saptamini: atit de liniste, nimeni nu a stiut, nu si-a amintit sau nu i-a pasat, am primit doar citeva mailuri automate de la site-uri care iti cer datele si atit. Era zi libera, o simbata, din care jumatate mi-am petrecut-o si eu cu activitati melancolice pseudo-artistice (numai ca am desenat, nu am compus poezii) iar cealalta jumatate mi-am petrecut-o muncind (workaholic, macar cu munca sa iti umplii viata daca nu cu altceva).

    Dar totusi am primit pina la urma si un fel de "cadou"... a doua zi, duminca seara, singura persoana din intreaga lume despre care m-as fi bucurat sa isi aminteasca, si bineinteles ca nu si-a amintit, mi-a spus ca nu vom mai fi impreuna (nu intru in detalii, pentru ca probabil mai stii cite ceva despre povestea aia si care poveste probabil ca s-a terminat *definitiv* azi noapte).

    Anul asta m-a prins intr-o stare mai proasta, pentru ca simteam ca deznodaminul ala va veni, dar de obicei constientizez ca ziua de nastere nu e cu nimic deosebita si reusesc sa o ignor sau eventual imi cumpar singur o jucarie in preajma datei (in preajma = plus/minus o luna)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu in fiecare an imi faceam cadou un pachet de Sobranie Cocktail. Sper ca si anul acesta sa imi permit luxul si cred ca as vrea si o sticla de Rai Rose....

    Eu nu am trecut inca de momentul in care sa nu ma mai bucur de ziua mea. Mi-as dori si eu macar odata in viata sa dau si eu un chef de ziua mea, sa am tort si sa imi cate prietenii la multi ani. Mi-as dori multe lucruri sa le fac, nu numai de ziua mea, dar astazi nu fac nimic. E liniste si e bine...

    RăspundețiȘtergere
  3. Lumea scrie despre iubire deoarece o cauta si spera ca undeva acolo sa mai gaseasca un/o poet/a care sa raspunda poeziilor lui/ei.
    La multi ani! am intrat de pe dA si mie imi face placere sa citesc bloguri :)

    RăspundețiȘtergere
  4. nu cred ca ai inteles. am spus ca eu nu o sa inteleg niciodata oamenii care DOAR sufera si scriu. cam multi in loc sa o caute doar sufera dupa ea. in ultima perioada multi nu mai lupta, dar au pretentia ca iubirea sa vina la ei. cam asta vroiam sa spun.

    mai este pana la ziua mea, dar multumesc :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Si ce te impiedica sa dai petrecerea aia cu prieteni si tort? Sper ca nu lipsa prietenilor, pentru ca restul... este chiar usor. Doar de atita e nevoie, o mina de oameni care sa vrea sa fie in ziua aia alaturi de tine, restul sint probleme materiale care nu sint cu adevarat probleme.

    PS: ai spus cite zile mai sint pina atunci, dar desi am citit de citeva ori nu sint sigur cind incepe si cind se termina numaratoarea, deci anul asta ziua ta cade intr-o duminca sau intr-o luni?

    PPS: mi se pare ca zilele astea esti tare "blue". prea "blue"?

    PPPS: ai vrea sa iti setezi Time Zone in interfata Blogger astfel incit postarile tale sa aiba data si ora corecta? E dificil sa scazi mereu mental numerul de ore pentru a vedea la ce ora din dimienata au fost scrise, iar eu de obicei sint lenes.

    RăspundețiȘtergere
  6. Forget about that, mi-am facut temele si acum stiu ca pica intr-o duminca.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ziua mea ii pe 20 iunie si pica duminica. Din lipsa de bani si de prieteni. Cu prietenii mei rockeri nu cred ca pot sa imi tin ziua. Nu am sa dau 20 de lazi de bere de baut. Toti s-au imprastiat, au alte preocupari si probleme. Anul trecut a fost ceva mai interesant, am facut clatite pufoase cu nutela si gem de zmeura si am baut vodka. Eram vreo 5 imprastiati in toata casa, niciodata un chef serios.Iar acum am si schimbat orasul. Sunt curioasa ce o sa fie anul acesta....

    RăspundețiȘtergere
  8. Uite o idee de petrecere simpla si ieftina, am facut de curind asa ceva, ca sa il ajutam pe un amic sa treaca peste dezamagirea ca a fost parasit: a pus el apartamentul la bataie si fiecare a adus de baut ce a putut sau ce si-a permis. Am fost 5 baieti si o fata, ea a facut clatite, am baut toata noaptea si ne-am jucat jocuri de betivi (cine greseste porelca inventata trebuie sa bea sau mima pe baut). A fost relativ fun.

    Partea a doua, ca a doua zi dimineata era ziua mea si nu stia nimeni, nu a mai fost la fel de fun, dar asta e alta poveste.

    RăspundețiȘtergere
  9. da si tu puteai sa spui ceva. aici e vina ta.

    am facut inainte clatite parties asa. fiecare aducea cate ceva, de obicei finetti si vodka si eu sau fratemiu faceam clatite.

    dup'aia venea lumea cu o sticla de suc si multi bani de un leu si jucam poker :D

    RăspundețiȘtergere
  10. De ce sa spun ceva, ca sa primesc felicitari nesincere spuse din obligatie? A fost tare ca in seara aia cienva a vrut sa se uite in buletinul meu, nu mai tin minte de ce... daca pentru poza sau sa vada in ce an m-am nascut, dar nu s-a uitat la zi. Si a fost tare si ca nimeni nu s-a intrebat de ce amluat whiskey din banii mei...

    Si nu e fun petrecerea si daca o faci asa, "low-budget"?

    RăspundețiȘtergere
  11. A fost ziua mea...Si a trecut. Fara nebunie, fara multa lume doar cu niste prieteni adevarati pe care am stiut ca ma pot baza intotdeauna. E adevarat ca au trecut ani pana am ajuns la cercul asta de adevarati prieteni. Dar a lipsit cineva pe care o iert iar de ziua ei am sa o tin destul de mult la telefon ;)

    RăspundețiȘtergere
  12. La Multi Ani. Eu una m-am mutat din oras si nici nu pot sa spun ca am prieteni adevarati. I keep my friends close, but not too close.

    Dar cred ca imi gasesc eu ceva de facut... anyway, postarea nu era vorba de ziua mea... dar ma bucur ca se gandeste lumea la mine <3

    RăspundețiȘtergere
  13. Te referi la drama queen respectiv king pai ele/ei traiesc pentru asta,considera ca imitarea comportamentului cuiva care a fost faimos o sa le aduca propria faima probabil prin comparatie ma gandesc,cata lipsa de imaginatie din partea unei persoane care se considera "artist" si mai ales prostie.

    RăspundețiȘtergere
  14. Da ma refeream si la drama queens, dar mai mult la atitudinea aia de "emo" care in loc sa lupte pentru ceva, prefera sa stea in colt si sa isi planga de mila prin scrieri siropoase.

    Defapt concluzia acestei postari este faptul ca este liniste, ca am parte de liniste si pace si nu ma simt agitata :D

    RăspundețiȘtergere
  15. si concluzia asta e una pozitiva?

    RăspundețiȘtergere
  16. sigur? parca mi se pare un "da" spus nu cu toata gura

    RăspundețiȘtergere