M-am suit in masina si am pornit la 2 dimineata spre Vama Veche. Am ajuns la 8 si m-am trantit pe plaja cu vamaiotii. Ne-am cinstit cu putin whiskey si am ras putin cum o individa ii dadea pumni in gura la prietenul ei si saracul cu urma papucului ei imprimata pe spate incerca sa o calmeze. Moment epic in Vama.
Spre amiaza a fost nudul. M-am bucurat sa ma reintalnesc cu foarte multi fotografi pe care nu ii mai vazusem din editiile trecute. De data aceasta a fost putin diferit. Au fost doua fete care au facut o sceneta de teatru la etaj la Molotov, iar eu eram ca de obicei in lumea mea la parter....
Fotografiile au fost superbe! Fetele au facut o sceneta de teatru pe care imi pare rau ca nu am fost acolo sa o vad. Le felicit pentru initiativa si pentru faptul ca si-au folosit trupul pentru a creea arta. Mi-am adus aminte din nou de cat de bine este sa fi tu insati gol, fara sa te ascunzi dupa haine sau masti. Cine a spus ca haina face pe om, o avut dreptate. Dar cine esti cand esti gol? Cum te simti cand nu mai ai unde sa te ascunzi sau ce sa mai ascunzi?
La VSLO mi s-a luat si un interviu care a aparut la Observator Special. Personal nu am avut ocazia de a ma vedea la televizor, in schimb familia mi-a dat stirea. Spre uimirea mea, feedbackul a fost unul pozitiv.
Inainte mi s-a repetat mereu faptul ca artistii mor de foame, dar in timp am invatat ca daca tragi cu dintii de pasiunile tale si nu te lasi influentat de parerile exterioare, chiar daca vorbim si despre familie, la un moment dat eforturile vor fi apreciate.
Ce imi iasa mie din treaba asta? Absolut nimic! Inainte am facut-o pentru ca sa scap de anumite complexe. M-am expus in fata unor straini ca sa ma vad prin ochii lor si sa vad daca cumva ma voi scapa de anumite complexe. Experimentul a fost unul de succes. Am vazut ca prin "uratenia" pe care eu o vedeam, altii vedeau ceva frumos care merita imortalizat. De aceea fotografiez nud. Nu vreau sa ma ascund dupa fond de ten si nici dupa niste carpe la moda.
Nu sunt perfecta. Nu am un corp de invidiat, imi cunosc defectele si nu imi este rusine sa imi expun trupul in fata multimii. Pentru mine este arta. Doresc sa creez arta prin trupul meu, asa cum m-a dat mama natura...
Pentru cine crede ca este o rusine sa ma expun nud in fata multimii, va spun ca eu nu am nimic in plus sau in minus fata de voi. Ce ascundeti voi dupa haine, eu nu voi avea niciodata o rusine sa arat lumii si nici voi nu ar trebui sa va ascundeti. Nu este nimic sexual sau vulgar aici! Este doar un trup gol!
In evul mediu se considera indecent ca o femeie sa isi arate gleznele sau umerii. Daca va uitati putin in urma, ati observa cum fustele sunt din ce in ce mai scurte din 10 in 10 ani. Ce s-a intamplat aici? Sincer dupa parerea mea, hainele din ziua de astazi sunt mult mai vulgare decat un trup nud. Va rog sa ma corectati daca cumva nu am dreptate...
Eu nu ma voi imbogati niciodata din asa ceva, in schimb peste vreo 20 de ani ma voi uita inapoi si voi vedea procesul meu de imbatranire; ma voi uita cum corpul meu incet se degradeaza si sa nu credeti ca ma voi uita cu nostalgie ca probabil ca si la 50 de ani imi voi expune trupul. De ce? Pentru ca arta nu are limite si nu are varsta. Am mai auzit eu vorba "Cat poti sa mai faci asta? Trei patru ani?" dar intrebarea mea este: peste cativa ani ar trebui sa ma ascund doar pentru ca varsta si-a lasat urma pe trupul meu?
M-am bucurat enorm sa fiu din nou printre oameni care inteleg si apreciaza acest stil de fotografie. Va multumesc ca mi-ai adus aminte cum este sa creezi arta prin a fi tu insuti: nud. Am avut o pauza destul de lunga de la fotografiat (atat in fata obiectivului cat si in spatele lui) si a venit timpul sa ma trezesc. Am revenit cu forte noi si numai din cauza voastra! Multumesc Cristian Crisbasan! Multumesc VSLO!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu