A trecut un an....

Astazi sarbatorim un an impreuna ca un cuplu casatorit si ca o familie. Daca as putea, as da timpul inapoi sa retraiesc din nou acel moment unic, dar viata merge inainte si ne asteapta cu multe surprize placute.

Ma gandesc cu nostalgie la acel eveniment unic in viata noastra. Am avut o nunta mica, dar a fost memorabila. Soacra mea a pus mult suflet si s-a dedicat foarte mult in organizarea nuntii; impreuna cu vecinele si prietenele au pregatit in jur de 34 de sortimente de prajituri de casa printre care si tortul nuntii, care a fost cel mai bun tort pe care eu personal l-am mancat in viata mea facut chiar de soacra mea. Toata lumea a dat o mana de ajutor si a fost acolo pentru noi. Ce poti sa iti doresti mai mult cand veti cati oameni sunt acolo pentru tine, lucru care mai putin au parte in ziua de astazi....

Nu mi-am dorit o rochie de invidiat, doar una in care ma pot simtit bine si sa fiu destul de frumoasa pentru barbatul care urma sa isi imparta viitorul cu mine si pot sa spun ca pentru o zi, m-am simtit ca o adevarata printesa....

Daca stau sa ma gandesc bine, nu mi-as fi dorit o nunta mare. Era de ajuns familia si prietenii cei mai buni sa ne fie alaturi ca sa avem parte de o nunta ca in povesti, nu ai nevoie sa fii in centrul atentiei in fata a 300 de oameni ca sa ai o nunta ca in povesti, e de ajuns ca esti in centrul atentiei pentru o singura persoana.... stiti cu totii despre cine este vorba...

Viata este atat de frumoasa cand ai cu cine sa imparti orice moment, orice bucurie, care este acolo si la bine si la rau. Cat de frumos este cand in fiecare dimineata este cineva langa tine si nu credeam ca o verigheta pe deget ar face o diferenta, dar cel putin pe noi ne-a unit si mai mult si numai exista eu sau tu, ci noi.

Ne-am casatorit pentru ca asa am simtit noi ca este bine, chit ca multi "prieteni" au fost impotriva, nici in ziua de astazi nu ne pare rau de aceasta miscare. Nu a fost nici o afacere la mijloc, nici un interes sau un accident [cum ar fi o sarcina]. Deci nu cautati motive pentru care ne-am casatorit [stiu eu care sunt]. Ne-am luat si cu bune si cu rele si cel mai important este ca ne-am casatorit pentru ca ne iubim! Dar fericirile niciodata nu trebuie justificate in fata nimanui, caci altfel numai sunt fericiri :)

Am intalnit tot felul de asa zise doamne care se lauda cu viata lor perfecta, cu dietele si principiile lor moral corecte si cu barbatii lor minunati ca si cum noi, restul muritoarelor, am fi geloase pe vietile lor patetice. Reality check pentru doamnele care asteapta cu nerabdare sa se bucure de necazul altora: daca tot va permiteti sa sfatuiti pe toata lumea sa "get a life" de ce nu faceti si voi la fel? Sau viata voastra este atat de plictisitoare incat va bagati nasul in viata altora? Just sayin'...

Dar sa nu vorbim de persoane triste acum, caci este o zi frumoasa, iar fiecare zi este inca un motiv de bucurie. Bucurati-va de ce aveti, nu va justificati fericirile in fata nimanui si traiti clipa!

Happy anniversary my love!

Facebook

Lucrul care imi place la facebook este faptul ca iti gasesti toti prietenii acolo; de la colegi de generala, la familie, prieteni cu care nu te-ai mai vazut de cativa ani, dar in ultima perioada pe orice grup, pagina de like sau profile personale exista dispute, scandaluri si spamuri...

Imi place facebook-ul pentru ca e o metoda excelenta de pierdere a timpului mai ales in zilele de joi si vineri cand la mine in birou este liniste si pace, dar din nefericire acest site a fost poluat de tot felul de cretini care m-au indemnat sa scriu pe profil la 'about me' asta. Ca sa fie pe intelesul tuturor:

I am not interested in dating, "friendships" or anything of that kind. I am not interested in your gods, dogs, giving likes for shitty contests, or joining causes.
Don't add me just for having me in your friend list. You can always subscribe to my public updates without sending a friend request.
Leave a private message, if you have something important to say. But if you want just to make a monologue about human morals or shit like that, you should go bore somebody else....

Facebook-ul dintr-o platforma de socializare a ajuns o metoda mai usoara de manipulare, protest si mila. Cand toata lumea s-a plans ca au inceput pitzipoancele si cocalarii sa migreze de pe hi5 pe Facebook ati crezut ca nu se poate mai rau, iata ca se poate.

Nivelul de prostie in Romania este foarte mare, unii chiar au impresia ca vor salva un copil daca vor da like sau share la o poza [posibil luata de pe internet]. Nu sunt capabili sa inteleaga faptul ca FACEBOOK NU FACE ACTE DE CARITATE! Toata treaba cu share-urile sunt defapt o metoda de a cersi atentie prin mila. Parerea mea. Si unii sunt atat de prosti incat chiar cred ca tot ce zboara se mananca!

Daca fiecare like sau share pe care il da cineva pe facebook ar fi un dolar [chiar si 50 de centi], probabil ca Mark Zuckerber ar fi urmatorul Scrooge McDuck.

In lista de prieteni trebuie neaparat sa fie unu care posteaza poze cu copii pe moarte, caini morti si global warming in speranta ca probabil va sensibiliza pe cineva si isi va da seama de rautatile si crimele care se intampla in lumea asta, dar oamenii sunt deja imuni la fanatismele acestea si nu vor sa isi piarda timpul cu asa ceva...

Si ca ziceam de fanatisme, protestantii s-au mutat din strazi pe facebook facand cauze si evenimente, mesaje la 1001 prieteni, pana si mesaje de la persoane care nici macar nu ii ai in lista de prieteni si daca ii bagi in mortii mamii lor ca te deranjeaza cu principiile lor moraliste de kkt tot tu esti ala rau. Solutia lor? Fac petitii si miscari pe facebook, aduna cati mai multi oagari la fel ca ei ca sa dea report si block in speranta ca ii va inchide contul respectivului nesimtit care nu a fost interesat, de parca nu poate sa isi faca alt cont :)

Ma dispera astia care au impresia ca vor ajunge undeva daca te spameaza sau iti dau block si/sau report. Probabil ca spera ca sa iti strice recolta din FarmVille sau cine stie ce alt joc de kkt mai joaca lumea pe fb.

Ce urasc eu cel mai mult aici sunt jocurile si evenimentele. Mai nou imi apar in notificari si faptul ca un prieten posteaza ceva pe un eveniment, chit ca am dat sau nu decline [attendul e mai rar] si sa nu uit sa mentionez grupurile enervante in care oricine te baga oricine asa pur si simplu fara macar sa iti dai OK-ul.

Sa nu uitam is vesnicele don'soare care se baga in tot felul de concursuri pe baza de like si te fute la icre toaaata ziua ca sa ii dai un like si daca ii dai, va veni si data viitoare, la urmatorul concurs de kkt in care se baga.

Din cate imi aduc aminte, anul trecut s-a tinut un concurs pe facebook de la Cesarom, evident pe baza de like-uri, unde au fost extraordinar de multi care au participat cu fotografii extraordinare si in schimb a castigat o individa cu o poza cat se poate de mediocra. Gagica nu avea nici o treaba cu fotografia si a castigat marele premiu, un D90. De ce? Pentru ca o avut 5000 de "prieteni" care o umfla de like-uri si commenturi.

Treaba asta cu concursurile de like-uri e o tampenie, pentru ca multi dau like pentru ca le-ai cerut, nu neaparat ca i-a placut. Si daca tot e concurs cu fotografii, de ce sa nu se mearga pe merite?

In alta ordine de idei, trecand peste disperatii de like-uri multi folosesc facebook-ul ca o metoda de manipulare in masa decat o forma de socializare, probabil pentru ca pentru unii se simt obligati sa isi impuna principiile lor fanatice care le considera moral corecte din punctul lor de vedere decat sa socializeze.... oh well...

                        (̊ − ̊ )          Nothing to do here! 
                        >_>] ミ 
                        < <

Fame On Me <-- scumbag thieves!!

Incredibil domn'le cum se fura. Si de data asta nu romanii fura, ci o firma de fashion din Franta, Fame On You, care fara nici o jena fac bani de pe munca altora.

Acum cateva postari am scris despre fotografia 'Will Fuck For Shoes', eh, astazi am aflat ca fotografia a ajuns pe tricouri si este best seller in diferite tari si se vinde pe bani sanatosi, intre 50 si 70 de euro.

Stiam ca fotografia ajunsese la un moment dat peste tot pe internet, de la pagini de facebook, 9GAG, Fishki, Thumblr etc, dar nu ma asteptam sa ma trezesc pe tricouri. Am vazut tot felul de postere cu lucrari ale multor fotografi cunoscuti, coperti de carti, chiar si reclama la un salon de cosmetica cu fotografia unui fotograf din Polonia. Este putina lipsa de respect fata de cei ce au muncit in realizarea acelei fotografi si doar pentru ca este pe internet nu inseamna ca toata lumea o poate folosi in scopuri comerciale, asa pe gratis.

Si tot noi fotografii suntem cei care au fitze si pretentii? Este normal si logic ca daca nu vrei sa platesti un fotograf ca sa iti faca un concept sa dai un Google ca este mai ieftin si eficient....

Nu m-as mira sa ma duc in Zara sau New Yorker si sa ma trezesc cu aceste tricouri expuse frumos, desigur la un pret astronomic. Si eu care vorba aia, n-am bani de un citro in oras, nu primesc nimic in schimb, nici macar procent din vanzare.

As minti sa va spun ca nu ma bucur de faptul ca se vand inafara tricouri cu imaginea mea si munca sotului meu, dar nu ti-e tot una ca sa vezi cum altii fac o gramada de bani de pe spatele altuia, mai ales cand esti tu acela. Having my ego stroked doesn't pay my bills.

Am observat ca sunt foarte multe tricouri care tot asa au fotografii in care ochii sunt acoperiti de o banda neagra. Cu siguranta au gasit fotografiile de pe internet si si-au pus ei amprenta pe ele. Doar pentru ca te joci in photoshop cu niste fotografii nu inseamna ca iti si apartin, mai ales daca nu au fost expuse pe site-uri de stock. Niste marlani!

Am facut putin research pe internet si am aflat ca aceasta noua colectie a aparut luna trecuta si ca vanzarile au fost de succes in diferite tari cum ar fi Rusia si Germania si se distribuie mai departe prin Japonia, Suedia, Austria, urmeaza si Belgia, toate venind din Franta. Deci baietii fac ceva bani sanatosi de pe spatele altora.

Urmeaza sa ne consultam cu un avocat si apoi ramane de vazut ce masuri putem lua. Personal as prefera sa primesc procend din vanzari si sa o rezolvam pe cale amiabila, dar ramane de vazut cat de marlani sunt.

"Dear 'Fame On You', please stop stealing photos from the inernet. Sincerely, photographers and models all over the world"

Noapte cu peripetii

Azinoapte a fost o adevarata aventura, mai ales pentru Minsky [hamstera mea]. Ieri mi-am certat sotul ca a uitat usita de la cusca deschisa, dar cand colo nici eu nu eram mai breaza, caci si eu uitasem usitza deschisa dupa ce le-am facut ordine in talaj, iar Minsky s-a gandit sa faca o plimbare nocturna prin apartament, dar ce nu a luat in calcul, era faptul ca pisica abia astepta sa aiba cu cine sa se joace, asa ca plimbarea s-a transformat intr-o alergare usoara cu putina smotoceala din partea pisicii.

A fost foarte inspirata ca sa vina pana in dormitor si cum urla ca o muiere crizata ce este, m-am trezit si am prins-o imediat, dupa care am bagat-o inapoi in cusca. Din fericire pentru ea a scapat usor, nu ii lipseau parti ale corpului si nici nu parea a fi muscata, doar putin zabalita :))

Probabil ca asta era karma pentru ca de doua ori la rand si-a mancat puii. Dar asta este natura lor. Nu pot sa spun ca ma deranjeaza neaparat, doar nu fac crescatorie de soareci... Dar a fost o scena extraordinar de morbida. Mi-am permis sa fac si o fotografie a singurului pui de hamster [din opt] ce a mai ramas intreg.

Ceea ce nu se vede in poza este gaura imensa din cap care i-a facut-o si probabil ca i-a mancat creierul... Si uite cum niste animalutze micutze pufoase si dragute sunt defapt niste monstruleti.

A fost o adevarata scena horror, talajul era plin de sange, bucatele de pui de hamsteri, capete, mai cate un organ, iar hamsterii stateau la doi centimetrii distanta, o adevarata distractie cand vine vorba de a curata dupa ei. Si cu toate acestea, multi lupta pentru drepturile acestor animalute dragute si nevinovate ca sa nu ajunga, doamne feri, in laboratoare.

Mi-am permis sa fac aceasta postare mai mult sau mai putin morbida pentru ca vad ca este la moda sa scrii despre drepturile animalelor, despre violenta, crime si proteste. Si ca urmare va arat si eu adevarul gol golut, ca nu tot ce este dragut si pufos este sfant si nevinovat.


Fata care i-a avut inainte i-a dat chiar din acest motiv. Pana la urma urmei, toate animalele au instincte, pisicile vaneaza soareci si pasari, cainii sunt teritoriali si violenti cand vine vorba de un "intrus" despre rozatoare am spus deja, are rost sa mai continui?

Deci pentru cine s-a ambalat la aceasta postare ca vezi doamne cum am indraznit sa va arunc in fata aceasta intamplare morbida nu aveti decat sa inchideti pagina si sa va uitati pe youtube la catei si pisici draguti si frumosi.

Nu puteti sa schimbati natura animalelor, intotdeauna va fi vanatoril si vanatul, lucru care exista si printre oameni. Intotdeauna va fi unul mai presus decat acelalalt, pana si in civilizatie este legea junglei, iar nimeni nu va putea schimba lucrul acesta.

True story!

Funny Stuff PART 8

"Am crezut ca ti-a venit matusa de la turnul rosu"

"Excuse me for a sec I got an acid reflux laughing"

"Glumele cele mai bune sunt glumele proaste facute bine!"

"You is an unique individual"

"She faps at your pictures"

"Pardon me ... I'll slap myself for you"

"Something bit me! If I don't respond in 15 min, call the president!"

"I can hear you typing all the way from Sibiu"

"Bravo, meriti o pula! ^_^"

"Se fute vremea, pacat ca noi nu"

"Happy 2 year anniversary! ♥ Now adopt me!"

"Thank you Jupiter for sex and tequilla"

"Mi se zice imblanzitorul de scorpii..."

"La cit sint de viril, daca trag o laba in baie, ramine gravid tot blocul"

"From promoter he was promoted to man whore"

"Femeile trebuie sa fie finute si dornice de pula nu de pussy"

"Ii place pula groasa, chit ca e subtire, macar e invelita in bani... "

"If I want to hurt my girlfriend, I just fuck her in the ass "

"You're my nazi...you're the gas to my Jews"

"Eu tot timpu am crezut ca local kombat e o parodie dupa jocu mortal kombat"

"I love small children, dar fara zahar ca sunt destul de dulce"

"I drank so much coffee that i get clisma in my sleep and in my dream, bunnies and tiny horses lick my butthole, then i wake up....grab a brush and put a little make up.. u know..the usual..."

Haideti sa sintetizam: "NU eutanasierii SMURD-ului de la Rosia Montana!"

Deja Poo = the feeling that you've heard that crap before

Miss Butch: Imi dai voie sa-ti.spun cat esti de frumoasa? Te deranjeaza k sti k ma atragi? There is a chemestry between u and me, am i wrong?

Eu: M-am saturat sa ma tot impiedic de stativele tale
Husband Unit: Bucura-te ca nu eram gradinari ca te impiedicai in greble si era mai tragic :D

Eu: You are such a moron sometimes
Husband Unit: Taci acolo ca nu stie multa lume...

Ale: Faza dintr-un film: if the marriage implodes, divorce. You haven't lived fully 'till you've been through one of those.
EU: True story....
Ale: Nu si pentru tine! Sa nu-ti vina idei ca tu traiesti destul si fara divort :))

[1 aprilie sms] EU: Am hotarat sa ma despart de Alex si o sa ma mut la Brasov soon. Call me
Ale: Da, si eu m-am despartit de Andrei pentru ca mi-am dat seama ca defapt sunt indragostita de tac'su....

Bro: ┬─┬╯╯︵ /(.□.)\.
Bro: in soviet russia table flips u

Dani: mai pica netu...si merge cam ca ceapa in compromit general...probabil mai dau astia cate un google translate sa vada ca nu compromit integritatea statului [China]
Dani: WE ARE PLOTTING TO OVERTHROW YOUR SYNCHRONIZED BALLET SHOWS
Dani: sa vedem daca imi bat la usa
Dani: YOU HAVE SMALL PENISES!!
Dani: daca asta nu-i atinge
Dani: inseamna ca e safe

Eu: I wanted to buy a 8 inch revolver, but I figured it doesn't fit in my purse
Bro: well it's not a purse gun
Bro: it's more of a Texan cowboy fuck you bonanza gun

Also check: PART 1, PART 2, PART 3, PART 4, PART 5, PART 6, PART 7

WFFS

©Alexandru Lupascu

Astazi povestim de aceasta fotografie facuta de sotul meu care a ajuns destul de populara pe tot internetul; genul de "viral photo" care o gasesti peste tot, de la tumblr, la piccsy, fishki, pana si la 9gag.

Ideea initiala era "will work for shoes" dar pe ultima suta de metrii, domnul meu s-a gandit ca ar fi mult mai interesant cu "fuck" si sincer asa si este. Ca sa fie clar pentru toata lumea, este facuta in Sibiu, pe Balcescu, in spate nu este o nunta, sunt doar oameni trecatori, eu [modelul din fotografie] nu eram dezbracata, [purtam un maieu si pantaloni scurti] totusi nu este tocmai legal sa umblii in public nud, iar fotografia foto nu este una de fotojurnalism, ci un conceptual fashion.

Spun asta pentru ca unii iau lucrurile mult prea in serios si au impresia ca intr-adevar ar exista persoane care stau la colt de strada pentru o preche de pantofi, cel putin asta m-a facut sa inteleg din foarte multe comentarii; unele m-au facut sa rad cu gura pana la urechi, dar au fost si persoane care au fost de-a dreptul bulversate de mesaj si nu puteau sa treaca peste acest lucru.

Fotografia a fost foarte apreciata, dar in acelasi timp si criticata chiar si de multi fotografi care culmea, toata viata lor au stat incuiati in studio si au facut portrete. Din punctul meu de vedere, secretul unei fotografii de succes este un strop de nebunie.

Sedinta foto a fost extraordinar de distractiva. In momentul in care am trantit pe jos rucsacul plin de pantofi, s-au adunat cateva femei crezand ca sunt de vanzare. Reactiile au fost diferite: unii zambeau, altii citeau pe litere incercand sa descifreze ce scrie, s-au mai facut si poze cu telefonul, dar cel mai amuzant a fost un individ care s-a apropiat mi-a intins o pereche de slapi. Desigur Alex a prins momentul si am ras cu totii copios...

Am scris aceasta postare la cererea unor cunostinte care au spus ca ar fi interesant sa spun povestea din spatele acestei fotografii, dar nu am prea multe de spus mai mult. Pe scurt am raspuns la multe intrebari si cam atat. A fost o experienta extraordinara, a fost amuzant si rezultatul il vedeti si voi...

* * *

Ieri la lucru a intrat in birou o doamna in varsta cu care am povestit putin si pot spune ca m-am imprietenit. De ce mi-e draga aceasta femeie intr-un timp atat de scurt? Este pentru ca in cei 75 de ani traiti, timpul nu a acrit-o cum a acrit foarte multe femei abia ajunse la 30 de ani, un lucru pe care eu il admir avand in vedere greutatile acestei vieti.

Imi aduce aminte de strabunica mea care s-a stins din viata in 2006 la 94 de ani. Eu impreuna cu mama, am iubit-o pe acea femeie extraordinara mai mult ca orice alt membru al familiei. Intotdeauna m-am intrebat care era oare secretul ei incat nu a lasat viata sa o acreasca.... O femeie mai calda si plina de iubire ca strabunica mea nu am mai intalnit, iar doamna aceea care m-a vizitat si m-a invitat la ea acasa, pe mine, o necunoscuta, mi-a adus aminte ca timpul nu iti lasa neaparat un gust amar in gura...

Intalnind aceasta doamna, imi da speranta ca poate nu toate femeile ajung amare la fel ca buniciile chiar si mamele multor cunostinte...

Adevarul este ca timpul ne sperie pe toti. Multe femei sunt de-a dreptul ingrozite de batranete, de aparitia firelor albe, riduri, de corpul deformat dupa o sarcina grea, de faptul ca intr-un final copii vor pleca la facultate si vor incepe viata lor proprie... lucru care se poate intampla chiar si mai devreme cum am parasit eu casa parinteasca la 16 ani... intr-un final tot singuri ajungem, iar singuratatea este spaima tuturor.

Strabunica mea a trait 94 de ani si s-a uitat cum toti oamenii dragi din jurul ei se duc pe capete, iar pe ea a lasat-o in urma...  Inca un lucru care ne inspaimanta, cel putin pe ea ani de zile a intristat-o foarte mult.... Dar orice am face si oricat de mult ne-am zbate in aceasta viata, avem o singura destinatie cu totii...

Si ca tot vorbim de batraneti, am si eu o intrebare la care eu inca nu am putut sa raspund: Ce ai prefera? Sa mori tu primul, sa fi egoist sa te scutesti de insuportabila singuratate si suferinta dupa ce persoana cu care ti-ai petrecut intreaga viata s-a dus inaintea ta sau sa se duca ea prima pe lumea cealalalta ca sa o scutesti de singuratatea si suferinta care va urma dupa ce vei parasi aceasta lume pentru ca sti ca nu poate trai fara tine...? Eu sincer nu am gasit un raspuns la aceasta intrebare...

Un lucru stiu sigur: indiferent cat de nesigur poate fi viitorul, prezentul este acela care ar trebui sa il traim, sa luptam pentru un viitor mai bun si sa fim mai intelepti din greselile si trairile din trecut... Iar anii trec atat de repede, inevitabil viata isi va lasa cicatricile, iar toata lumea te va putea citi dupa riduri, iar eu cred ca asta este defapt spaima multor femei; ca nu se mai pot ascunde in spatele unei masti....

Bucurativa in fiecare clipa de persoana de langa voi si nu lasati ca rautatiile acestei lumi sa va transforme intr-o persoana amara si rece. Viata e scurta! Haideti sa o traim din plin!

8 martie

Este o zi extraordinara! In sfarsit s-a mai imblanzit vremea si oamenii au inceput sa isi arate fetele pe strada si se bucura ca in sfarsit a venit primavara mult asteptata dupa o iarna atat de grea.

Vreau sa urez doamnelor, domnisoarelor si mai ales mamicilor un calduros la multi ani cu ocazia zilei de 8 martie, multa caldura in suflet si cat mai multe zambete pe buze.

Astazi atat am avut de spus.... sa traim! :)

Planuri

Anul acesta este anul schimbarilor pentru noi. Pe plan foto, ne-am decis ca sa ne ocupam mai mult de proiectele foto personale si sa numai facem nunti si botezuri decat numai pentru cei care vor calitate si nu cantitate. Acelasi lucru este valabil si pentru domnitele care si-ar vinde sufletul ca sa se stie in fata camerei foto. Sunt desui pozari cu "super oferte" lunare si concursuri ieftine cu like-uri. Cerșitul pe internet si promovarea ieftina nu este stilul nostru.

Pe plan familial inca nu avem planuri marete, decat sa ne bucuram ca si pana acum unul de celalalt; insa am decis ca a venit timpul in care sa ne mutam in Timisoara, spre bucuria unora si groaza altora. Abia astept sincer! Mi-e dor de Timisoara, mi-e dor de atmosfera aceea placuta, mai ales vara. E plin de artisti boemi si oameni extraordinari oriunde ai merge, oameni de care mi-e dor. Spre sfârșitul verii va incepe procesul de mutatie. As minti sa spun ca nu am emotii, dar la fel ca orice schimbare majora in viata... cine stie ce surprize placute iti rezerva viitorul?

Chit ca plecam, ne vom implica si pe viitor la activitatile si evenimentele din Sibiu ca si pana acum. ArtMania intotdeauna va fi o prioritate, iar eu ma voi ocupa in continuare de ALEG, asociatia non profit impotriva violentei domestice, iar in Timisoara, ma voi putea ocupa in continuare de activitatile mai mult sau mai putin politice de care m-am ocupat de dinainte sa ma mut.

De cand am plecat s-au schimbat multe, sunt sigura, dar abia astept sa reiau legatura cu oamenii vechi. Sunt curioasa cati s-au casatorit, cati au ramas burlaci sau cati au disparut la fel cum am facut si eu... dar pana sa ajungem acolo, mai este drum lung...  daca nu, there is always a plan B :))

IMPLICA-TE in stoparea violentei asupra femeilor!

Asociatia A.L.E.G. este o organizatie nonprofit care lupta pentru combaterea discriminarii si a violentei asupra femeilor si ofera servicii de suport victimelor violentei domestice si abuzului sexual.

Cu fondurile stranse din anii precedenti am reusit sa sprijinim 27 de femei victime ale violentei domestice (plata certificatelor medico- legale, consiliere psihologica, juridica etc).

Asociatia isi sustine serviciile prin diferite proiecte europene, sponsorizari si donatii, fara fonduri din partea autoritatilor locale sau de stat.

Directioneaza 2% din impozitul pe venit catre Asociatia A.L.E.G.!

Nu te costa nimic. Cu cei 2% pe care ai ales sa-i directionezi catre Programul de consiliere pentru victimele violentei domestice poti salva viata unei fiinte dragi (mama, fiica, sora, prietena), poti contr...ibui la soluționarea problemelor victimelor violenței domestice, la imbunatatirea conditiilor de viata ale acestora si copiilor lor, simti ca te implici direct in rezolvarea problemelor comunitatii din care faci parte. 
 
Cu un simplu gest, decizi destinatia banilor tai! Detalii pe: http://aleg-romania.eu/ro/2-pentru-aleg

A.L.E.G.

Daca esti angajat/a si ai venituri numai din salarii, completeaza Declaratia 230, denumita "Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual". Suma corespunzatoare a 2% din impozit v fi calculata de catre organele fiscale.
Trimite prin posta Declaratia 230 pe adresa Administratiei Finantelor Publice de domiciliu sau depune-le personal pana in data de 15 mai 2012!